Vreau un copil perfect!
Imi stabilisem un target să cresc copii perfecți. Știu că nu sună prea realist. Cât de greu să fie să atingi un ideal? De fapt, eram sigură că, dacă mă străduiesc destul de mult, am șansa de a face față unor provocări…
Stii cum sunt acei copii care sunt întotdeauna respectuoși, care studiază singuri pentru un FB cu *, care sunt în mod constant cuminti, care se piaptănă singuri și camera lor este mereu ordonată, care nu se joaca jocuri pe calculator, nu isi doresc categoric un telefon sau tabletă și cărora nu le place ciocolata.
Am citit despre astfel de copii în cărți sau in reviste. I-am văzut si în filme. Și dacă mă gândesc mai bine, se povesteste despre ei pe Facebook, deci ei par să existe în viața reală.
Copiii de genul acesta nu sunt o realitate!
Indiferent de ceea ce auzi sau citești realitatea este diferită! Copilul meu nu este perfect și nici al tău. Și acesta este un lucru bun!
Oricat de mult te vei strădui, nu exista copii perfecti! Exista numai copii!
Pregătiți-vă pentru asta! Fiul tău ar putea face scene de furie intr-un magazin chiar daca tu vorbești mereu calm și nu ești o fire nervoasă. Fiica ta ar putea avea nevoie de ajutor în plus la citit, chiar dacă ai citit mereu cat a fost in burtica ta. Fiul tău ar putea avea probleme de socializare chiar daca tu ai fost sufletul petrecerii. Fiica ta ar putea să renunțe la facultate, chiar dacă tu ai doctorat și ești pasionat de educație.
Acest lucru nu înseamnă că ați eșuat ca parinti. Mai concret, copiii nu sunt roboți programati care să preia comenzile și să le execute. Ei vin cu personalități, plăceri, nemulțumiri, talente și fragilități, la fel ca tine, ca si mine si ca multi altii care nu recunosc ca au defecte. Suntem tentati sa credem ca micutii nostri sunt o reflectare a noastra sau o conglomeratie a ceea ce am incercat să ii invătăm.
Trebuie doar să te uiți la diferențele surprinzătoare dintre frați pentru a vedea că genele similare au combinații nenumarate si niciodata perfecte.
Vă puteți considera o mamă de succes și un tată dedicat, chiar și atunci când rezultatul pare destul de departe fata de ceea ce ati planuit. Dacă iubiți, încercați, iertați, nu reușiți, învățați și încercați din nou, opriți-vă să vă luptați. Fiecare dintre copiii voștri are un scop unic în planul mare al lui Dumnezeu și, surprinzător, nu putem vedea întotdeauna rezultatul în timp ce luptăm în tranșee.
Este bine să ne reamintim că toti copiii ar trebui să facă greșeli și să-si testeze limitele. Dacă ne-am supara ori de cate ori copiii nu ne ascultă, au luat o nota mică, nu se piaptana sau nu se spala pe dinti, uită să isi faca temele sau se joaca peste masură, pentru un părinte ar fi un efort mult mai mare.
La sfarsitul clasei a IV-a fotograful care incerca sa-i organizeze pentru poză imi spune cu un oftat adanc ca este destul de greu să fi parinte… am ras si i-am raspuns ca este destul de provocator, dar daca te uiti atent este si distractiv. Ma gandesc adesea ca fara ei, nu numai ca am fi fost singuri, dar cu siguranta ne-am fi plictisit.
Asa ca, in loc sa cauti sa ii faci perfecti doar pentru ca vorbesc altii despre acest lucru, mai bine ofera copiiilor fericirea de care au nevoie!