Aventurile mele,  Educative

Incepe scoala! Tu cum stai cu temele?

Si …Incepe scoala!

“Incepe scoala!” ca asta e formula de salut pe care unele dintre noi o folosim in perioada asta. Cu o voce scazuta, pentru ca stim ce urmeaza. Regret dupa  “ vacanta mare” mie mi se pare atat de mica. Ce spun eu, parca a fost vacanta mea nu a copiilor. Sa vi se para totusi amuzant va spun asa: “ eu nu stiu altii cum sunt , dar cand ma gandesc la diminetile grele, la traficul din oras si tot felul de activitati si temele lungi, imi vine sa plang”.

Mai vreau putina vacanta…

Poate nu toti simt la fel inceperea scolii. Pe vremea nostra ,parintii nu erau  atat de implicati. Noi cu scoala,  ei cu serviciul. Eu sunt pro implicare. E adevarat, mai obositor pentru noi ca parinti ,dar mai eficient pentru viitorul copiilor. Implicarea, asa cum o vad eu, nu este de a-l presa la mai multe teme, este despre sustinerea in diverse activitati.

Eu sunt genul de parinte atipic si ma astept sa primesc multe critici!

Va dau un exemplu:

Dupa teste, dupa tot felul de concursuri, trezit la ora 7,teme multe, activitati extra …vad in ochii lui epuizarea. E adevarat spun unii ca e tanar si poate duce un astfel de program dar nu urmaresc sa prinda scarba de scoala. Vreau sa studieze din placere. Asa ca eu sunt cea care spune “stop joc”. Primeste de la mine o zi libera eventual un weekend prelungit , cu somn, recreere. Dupa ce i-am incarcat bateriile pornim din nou la drum.

Prea mult pentru prea mici …

Scoala e din ce in ce mai solicitanta.Totul se desfasoara intr-un ritm nebun. Sunt deacord ca sunt mult mai evoluati decat am fost noi la varsta lor, dar tot copii sunt pana la urma.

Iar sistemul nu le vine in ajutor. Sistemul ne vrea roboti, iar unii parinti inca orbiti de invataturile de pe vremuri nu sunt constienti de cat de mult rau le facem. Am cunoscut  copii destepti ,dar timorati, copii care nu stiu ce e joaca. Copii care rezolva probleme  grele de matamatica, dar nu leaga o conversatie simpla.

Putin dintre noi reactioneaza, se opun si incearca sa schimbe ceva. Iar schimbarea in educatie a ajuns sa fie despre schimbari de mentalitate. Copilul trebuie sa invete ca respectul se castiga nu se impune. Depinde si de scoala sa le dezvolte simtul moral , cei sapte ani de acasa se dizolva daca urmatorii nu sunt alimentati corect.

Noroc sau implicare ?

Eu am cautat dar  am avut si noroc de o invatatoare dedicata, blanda si corecta. Copilul a prins mare drag de ea. Invata din placere  dar si de rusine sa nu o dezamageasca. Si asa simt toti 30 din clasa ei. Mai rar, spun eu, astfel de invatatori.

Avem copii frumosi  si buni pe care merita sa ii sustinem si sa le fim alaturi. Suntem generatia de parinti care ar trebui sa ne facem temele si sa invatam sa ascultam si varianta lor. E posibil ca ei sa aiba dreptate.  O gramada de copii extraordinari, copiii nostri, obositi si incercati de un sistem imperfect care vrea, poate chiar cu buna stiinta, sa scoata roboti sociali.

Share, daca ti-a placut articolul!
error0

Lasă un răspuns