Aventurile mele,  Educative,  Pe incercate

Cum am invatat bebelusul sa adoarma singur!

Problema stabilirii rutinei de somn la bebelusi este destul de controversata. De la inceput pot sa va spun ca bebelusii si mai tarziu copiii nu au nici o problema de a adormi singuri, problema suntem noi… parintii.

Ai incredere in tine!

Cu tot respectul am trecut si eu prin ambele situatii. La 25 de ani, inconjurata de sfaturi babesti si frici care sa imi calce in picioare instinctul de mama, nici nu am stiut pe unde sa o apuc. Bebe numarul unu … nopti nedormite, dureri de spate. De adormit singur putem vorbi de abia de la 2 ani si jumatate. La 34 de ani, mai stapana pe situatie, mult mai documentata, bazata pe instinct. Si ce sa vezi … bebe adoarme singur fara leganat, fara dureri de spate, fara plimbat prin casa.

Rabdare, rabdare, rabdare…

Ok, asta nu functioneaza din prima zi acasa, dar functioneaza daca ai rabdare si foarte important este sa fi relaxata. Bebelusii plang dar nu trebuie sa intram in panica la fiecare mic scandal. Trebuie sa tragi aer in piept si sa ii transmiti o stare buna care il va linisti.
Bebelusul meu nu plange cand il duc la culcare dar dupa-masa la trezire este destul de morocanos. Il iau cu frumosul, il fac sa rada, pun muzica, dansam si gata … in 10 minute avem un zambet.
Dar tu ca mama, ai un instinct extraordinar cand vine vorba de copilul tau. Si tu ca mama, trebuie sa fi foarte stapana pe tine si pe situatie. Controlul e la tine!

Deci cum adoarme bebe?

Sa trec la subiect. Deci cum am reusit eu sa il invat sa doarma singur? Asa din instinct. Lasand la o parte toate sfaturile si miturile legate de bebelusi, eu am dormit cu cel mic in pat cam vreo doua, poate chiar trei saptamani. Va spun si de ce! Cel mic avea probleme cu refluxul gastro esofagian si sincer imi era frica ca din cauza oboselii de dupa nastere, nu il voi putea auzi noaptea.

Asa ca, am hotarat ca pentru cateva zile sa il punem cu noi in pat si toti am fost mai linistiti. Astfel am aflat ca ii place sa doarma acoperit si ca ii place foarte mult caldura. Seamana cu mine, eu dorm vara cu acoperita cu plapuma. Asa ca, am cumparat un sac de dormit calduros si am rezolvat problema.

Increderea inseamna mult! 

Apoi l-am pus la el in patut fara frica ca nu ii va place. Ne jucam in patut, il mangaiam. I-am demonstrat ca este un loc placut unde se va simti confortabil.
Seara la culcare, ma asiguram ca este satul. Era masa care o consideram cea mai importanta. Practic eu asa am considerat ca ziua imi este mult mai usor sa vin cu suplimente de masa. Noaptea e important pentru o dezvoltare buna sa se odihneasca si daca nu e satul se va trezi mai des fiind flamand si evident mai nervos.

Fara reguli!

Nu exista reguli cand vine vorba de bebelusi. Nimeni nu poate da un sfat care sa functioneze 100%. Dar ei seamana cu noi, parintii. Deci trebuie sa ne raportam la noi.
Da, este adevarat ca uneori plangea ca il lasam singur la culcare in patut. Imi facusem un obicei sa stau cu el in camera fara sa ma vada si sa ii raspund “da iubitule sunt aici!”, “mama e aici!”.

Cand imi auzea vocea se linistea. Si tot asa pana cand adormea. Evitam sa il iau in brate la fiecare sunet, dar il mangaiam, ii masam piciorusele, manutele. Mai tarziu cred ca a prins incredere ca sunt acolo. Nu insistam sa adoarma imediat cum il pun in pat. Ma duceam sa vad ce face, ii zambeam, il mai mangaiam putin si plecam. Uneori chiar mergeam exact cand era pe punctul de a adormi si il pupam sa simta ca sunt acolo. Cred ca asta l-a facut sa fie linistit si sa doarma singur, increderea ca sunt acolo.

Cand a crescut si se ridica in picioare i-am pus jucarii in locul spatiului de infasat si ajungea usor la ele. Il lasam sa le ia sa se joace cam 10 minute. Mergeam, le strangeam, il asezam iarasi in pozitia de somn si ii sopteam “ te rog fa nani!”. Sincer uneori trecea si o ora si se juca fara sa se culce. La final tot eu castigam. A da … si foarte important: a dormit mereu cu usa deschisa la camera sa ne auda. Vorbeam normal nu in soapta, mergea televizorul in camera alaturata, nu stateam in liniste totala. Dimpotriva, daca era liniste absoluta, devenea agitat.  A fost usor sa il adorm oriunde mergeam si nu eram nevoita sa ii rog pe cei din jur sa faca liniste.

Asa am procedat eu. Asa cum am spus, este posibil sa nu functioneze la toti la fel. Dar la noi increderea ca sunt acolo si ca treaba aceasta cu somnul nu este o obligatie ci este o optiune a functionat.
Nu renunta sa cauti varianta care functioneaza pentru voi. Si ia in calcul si felul tau de a fi … bebelusii seamana cu parintii!

Share, daca ti-a placut articolul!
error0

Lasă un răspuns